Comentarii la Ieremia si Daniel

Și nu veți asupri pe străinul care stă la voi, pe orfan și pe văduvă. Oare era nevoie de porunci pentru acestea? Oare firea nu era de ajuns ca să învețe acestea? Nu vedeți nume vrednice de milă? Cine se grăbește să fie crud cu un străin? Cine este atât de împietrit, încât să nu miluiască o femeie lipsită de bărbat? Cine este atât de neomenos, încât să nu se îndure de un copil fără tată? Căci nu spun: Miluiește-l!, ci spun: Nu asupri! Oare nu puteam Eu să împiedic acestea? Dar le-am lăsat ca piatră de încercare pentru tine, ca să-ți exersezi iubirea de oameni.

Sfântul Ioan Gură de Aur,
Comentariu la Ieremia (7,6)

Nu a văzut de mai înainte vicleșugul regele. Și este vădit din cele ce au urmat. A hotărât și a întărit prin scrisori, astfel încât nici lui să nu-i fie cu putință, dacă ar vrea, să revină ulterior asupra hotărârii. Ce spune Daniel auzind pedeapsa? Nu s-a tulburat, nici nu a adăugat nimic, nici nu a renunțat la nici unul dintre obiceiurile sale. Vezi-l pe cel virtuos trăind mereu egal, privind toate – și cele bune, și cele  întristătoare – ca florile care trec și ca umbrele. Căci dacă la început a rămas atât de netemător, cu cât mai mult acum după cercarea luptelor, când și-a încins atâtea cununi. Pentru ce nu a venit la rege, pentru ce nu s-a plâns, având atâta îndrăznire la el? Fiindcă nu voia să facă aceasta prin cuvinte, ci prin fapte.

Sfântul Ioan Gură de Aur,
Comentariu la Daniel (6)