Fire vizionara, Corneliu Livanu se impune prin arta evocarii, manuind cu abilitate limbajul descriptiv, creand atmosfera de epocã si facand sa defileze, pe dinaintea ochilor nostri, personaje ale unei istorii biblice pierdute în negura vremurilor (Pagini din viata celor de demult), sau altele care apartin epocii nou-testamentale. Calatorind cu discretie în preajma poetului, auzim respiratia întretaiata a tanarului David înaintea confruntarii cu Goliat, ascultam indignati cuvintele saturate de orgoliu ale trufasului Rabsache, urcam tensionati spre muntele Moria, sau venind în perioada neotestamentara ne patrundem de atmosfera sacra din preajma binecuvantatului nostru Galileean.
Prietenul bun e cu tine,
de vrei sa-L primesti chiar acum.
Din ceruri, o, iata-L cum vine,
sa mergeti pe-al Raiului drum.
Pe calea îngusta si plina
de pietre si spini uneori,
Isus îti ofera lumina
si raze ce trec peste nori.
Rabdare îti da îndelunga,
putere sa treci prin manii,
vrajmasi din cale-ti alunga
prieten de-acum sa le fii.
(din poezia Prietenul bun)