Durata de livrare: 24-48 ore
Prorocie asupra văii vedeniilor - Isaia 22:1
* * *
Tăria caracterului și vieții puritane stă în rugăciune și meditație. În aceste practici, spiritul rugăciunii este privit ca fiind de primă importanță și drept cea mai bună formă de rugăciune, deoarece rugăciunea vie este caracteristica spiritualității adevărate. Rugăciunea este însă și vocală, drept pentru care ea poate fi și scrisă. În consecință, tradiția puritană conține multe rugăciuni și meditații scrise care constituie un important fond de literatură devoțională.
Prea adesea rugăciunii nepregătite îi lipsește varietatea, ordinea și rigoarea. Explicația pentru aceasta se găsește parțial în neglijarea pregătirii corespunzătoare a rugăciunii. Aici ne pot fi de ajutor grija și aprofundarea scripturală pe care puritanii le-au găsit ca fiind necesare în încercarea lor de a se apropia de Dumnezeu. Scopul elaborării acestei cărți nu a fost de a-i „furniza“ creștinului de azi rugăciuni gata scrise, ci de a-l îndemna și încuraja în umblarea lui pe cărarea pe care și alții au mers înaintea lui.
ARTHUR BENNETT (1915–1994) a fost reverend la St Albans Cathedral, și pentru o perioadă a păstorit comunitățile Little Munden și Sacombe din Hertfordshire, Mare Britanie. Timp de șaptesprezece ani a fost preparator la disciplinele teologie biblică și doctrină creștină din cadrul All Nations Christian College, Ware, Marea Britanie.
Prefață
Rugăciunile din această carte sunt extrase din zăcământul acoperit de praful uitării al exercițiilor spirituale, meditațiilor și râvnei puritane. Ele dau mărturie despre bogăția gândirii și limbajului evanghelic ce au animat pietatea vitală într-o perioadă importantă a vieții religioase engleze. Sperăm că publicarea lor va atrage pe viitor atenția asupra acestui vast ocean de spiritualitate puritană.
Mișcarea Puritană a fost un fenomen religios din secolele XVI‒XVII, influența sa făcându-se simțită cel puțin până în timpul lui Charles Haddon Spurgeon (1834‒1892), care poate fi considerat ultimul dintre marii puritani. Cu toate că din punct de vedere istoric mișcarea s-a încheiat în 1660, esența sa teologică a purtat cu sine zeci de ani forme ușor de recunoscut de practică religioasă, în special închinarea în familie și devoțiunea personală. În aceste domenii, ca și în acela al proclamării autorității Scripturii asupra vieții în ansamblul ei, prezbiterienii și congregaționaliștii din Noua Anglie erau una cu evanghelicii anglicani și cu englezii ce refuzau doctrinele Bisericii Anglicane, împletiți într-o strânsă unitate ce transcendea diferențele ce țineau de închinare, discipline spirituale și forme de organizare. Vorbeau aceeași limbă spirituală, împărtășeau același cod de valori, aveau aceeași atitudine cu privire la credința creștină și manifestau aceeași râvnă centrată pe Dumnezeu într-un mod în care era imposibil să faci diferența între vocea conformistului de cea a nonconformistului. Astfel, această carte de rugăciuni puritane se caracterizează printr-o unitate ce rar se regăsește în lucrări similare. Puterea caracterului și a vieții puritane constau în practicarea rugăciunii și a meditației. Mulți dintre cei care îmbrățișau doctrinele harului au așternut pe hârtie felul în care Dumnezeu a lucrat în mod intim la sufletul lor, dar au făcut aceasta nu în vederea publicării acestor scrieri, ci, ca și în cazul lui David Brainerd, pentru a-și urmări creșterea spirituală și pentru a se încuraja recitind notițele în momentele de lâncezeală spirituală. Alții, ca William Jay și Henry Law, au transformat devoțiunile personale în forme colective de închinare în familie și le-au publicat spre folosul întregii biserici. Dar alții, ca Philip Doddridge și William Romaine, au introdus rugăciuni în operele lor literare pentru a trezi răspuns spiritual din partea cititorului. Mulți slujitori au mers și mai departe și i-au sfătuit pe membrii adunărilor pe care le păstoreau să aștearnă pe hârtie gândurile de rugăciune personală și să le citească cu voce tare. Astfel a rezultat un important fond de rugăciune puritană ce poate servi spre inspirație, dar care încă nu este folosit la scară largă.
Alcătuind această selecție de literatură puritană a fost necesar să schimbăm anumite rugăciuni de la forma de plural și persoana a treia, la singular și persoana întâi pentru ca această carte să fie folosită în special pentru devoțiunea personală. Însă, prin schimbarea pronumelui, majoritatea pot fi folosite în închinarea colectivă. Tocmai în vederea închinării comune a fost adăugată o secțiune finală. S-a păstrat forma veche de exprimare, însă a fost necesară reformularea unor fraze pentru a face tranziția de la modul cum se gândea odinioară la înțelegerea modernă. Anumite rugăciuni au fost inițial experiențe spirituale, ca cele ale lui Thomas Shepard, în timp ce altele sunt texte din diferite surse elaborate în jurul unei anumite idei.
A fost adoptată forma poetică pentru a ajuta la o mai bună înțelegere și exprimare. Fiecare rugăciune constă într-un anumit număr de propoziții principale, urmate de propoziții secundare ce aduc lumină și lărgesc spectrul temei. Astfel se creează prilejul de a face pauză și a reflecta. Editorul este, prin urmare, responsabil de structura rugăciunilor așa cum se află ele în cartea de față. Cartea nu e concepută să fie citită ca un manual de rugăciuni. Sufletul învață să se roage rugându-se; căci rugăciunea este părtășie cu un Dumnezeu imanent și transcendent care, datorită naturii și atributelor Sale, invită toate forțele sufletului mântuit la acte de adorație și dedicare depline. Prin urmare, rugăciunile trebuie folosite ca elemente de aspirație, iar multiplele lor părți ar putea deveni puncte de început pentru ca cititorul să-și formuleze propriile rugăciuni. Acestea, precum și secțiunile lor, pot de asemenea servi la alcătuirea predicilor.
Rugăciunile sunt extrase din scrierile lui Thomas Shepard, Thomas Watson, Richard Baxter, John Bunyan, Isaac Watts, William Williams, Philip Doddridge, William Romaine, David Brainerd, Augustus Toplady, Christmas Evans, William Jay, Henry Law și Charles Haddon Spurgeon. Ele sunt puse la dispoziția cititorului împreună cu rugăciunea lui Philip Doddridge: „Indiferent cât de nesemnificativă și demnă de dispreț ar părea această lucrare în ochii fiilor acestei lumi, și oricât de imperfectă ar fi ea, să fie vie în fața voastră și, prin puterea divină, să aibă forța de a trezi și a face ca viața de credință să progreseze.“
Doresc să le mulțumesc reverendului Iain H. Murray de la editura Banner of Truth Trust pentru încurajarea de edita această carte, domnului S. M. Houghton, căruia i-am acceptat multe dintre amabilele dumisale critici, precum și reverendului R. E. Davies, care m-a ajutat să rezolv anumite probleme de natură teologică. Sunt recunoscător instituțiilor Trustees of the British Museum, Bibliotecii Dr. William și Bibliotecii Evanghelice pentru a-mi fi facilitat accesul la cărți ce nu se mai găsesc pe piață.
ARTHUR BENNETT
Editura: Kerigma
Numar de pagini: 246
ISBN: 978-606-8626-71-0
Dimensiune coperta: 14,5 x 20,5 cm
Tip coperta: brosata
An aparitie: 2020