Oranki. Amintiri din captivitate

Cartea memorialistică a părintelui Dimitrie Bejan, Oranki, se deosebea mult de celelalte întrucât prezenta viața unui preot militar pe frontul de Est, luat prizonier de armata sovietică și întemnițat în fosta mănăstire Oranki, transformată de bolșevicii sovietici în lagăr pentru prizonierii de război germani, români și de alte etnii. Cu un remarcabil talent literar, părintele Bejan prezintă toate suferințele îndurate de prizonierii aflați la Oranki, dar și suferințele unui popor martir din marea închisoare a popoarelor din fostul „rai” sovietic stalinist. Dar pentru părintele Bejan suferințele nu s-au încheiat în 1948, când a fost repatriat. Trebuia să-și facă datoria față de marea noastră „prietenă” din Răsărit și față de „clasa muncitoare” de la noi...

Pr. prof. Mircea Păcurariu

Părintele Dimitrie Bejan (1909-1995) este una dintre cele mai remarcabile figuri ale intelectualității interbelice, o personalitate complexă, dar încă insuficient cunoscută. Deşi a petrecut puţine clipe în libertate, viaţa consumându-şi-o în mare măsură în captivitate – mai întâi în gulagul rusesc, apoi în propria-i ţară –, ne-a lăsat o operă consistentă atât ca dimensiuni, cât și ca valoare literară și istorică. Lucrările sale: Hotarul cu cetăți, Oranki – amintiri din captivitate, Satul blestemat, Vifornița cea mare sau Bucuriile suferinței, dezvăluie amintirile unui preot ortodox referitoare la ororile războiului și ale perioadei comuniste.