Jurnalele lui George Whitefield

Conținutul principal al cărții provine din însăși penița acestui evanghelist neobosit și este vechi de aproape 300 de ani. A fost publicat la vremea respectivă în 7 volume separate, fiecare acoperind o perioadă specifică din intervalul decembrie 1737 - martie 1741 și descriind slujirea și trăirile omului lui Dumnezeu în mijlocul unei biserici adormite și a unei lumi decăzute. Dragostea pentru adevăr și curajul neînfricat străbat aproape fiecare pagină a cărții, în timp ce împotrivirile mândriei și viclenia oamenilor religioși încearcă adesea să le oprească. Avem aici un om care deși în privința infailibilității nu poate fi pus alături de cei care au primit harul și apostolia în mod direct de la Mântuitorul nostru, totuși în ce privește zelul, truda și anvergura lucrării, el este un tovarăș apropiat al acestora.

Înaintea celor 7 jurnale, există 2 relatări personale ale autorului ce cuprind perioada 1714-1737 și descriu copilăria, convertirea, ordinarea și începutul lucrării sale de predicare, până la momentul în care s-a îmbarcat să meargă pentru prima dată pe continentul American. În urma lor se găsește un jurnal obținut din manuscrisele lui George Whitefield pe care el nu l-a terminat sau publicat vreodată. Acesta cuprinde perioada dintre august 1744 și primăvara anului 1745 și ne arată printre lipsuri și corecturi că timpul, conflictele și trecerea omului din afară nu au putut șubrezi pasiunea pentru Evanghelie din inima acestui om al lui Dumnezeu.

La sfârșitul cărții sunt 2 anexe. Prima este o scurtă relatare din jurnalul unui contemporan, care ne zugrăvește interesul oamenilor din vremea respectivă față de acest evanghelist și mesajul predicat de el. Cea de-a doua este o scrisoare a lui George Whitefield către John Wesley referitoare la harul suveran și gratuit al lui Dumnezeu.

Fie ca Duhul Celui care l-a chemat pe George Whitefield să ridice și în vremea și țara noastră oameni care să trăiască și să moară având Evanghelia Domnului Isus gravată pe suflet și pe buze.

* * *

Citirea acestor Jurnale te va face să înțelegi la ce se referea Domnul nostru Isus Hristos când a spus: „cine crede în Mine, va face și el lucrările pe care le fac Eu; ba încă va face altele și mai mari decât acestea...”
În aceste Jurnale respiri aerul Bisericii primare și al adevăratei treziri de care avem nevoie disperată; și dacă Duhul Sfânt locuiește în tine, te va face să strigi așa cum ne-a învățat Domnul nostru Isus Hristos: „Domn al secerișului, ridică lucrători la secerișul Tău”.

Cuprins

Introducere
Prefața lui Whitefield la Ediția din 1756 a Jurnalelor sale
O scurtă relatare a modului în care a tratat Dumnezeu cu George Whitefield din copilărie până la vremea ordinării sale (1714-1736)
O relatare ulterioară a modului în care a tratat Dumnezeu cu George Whitefield de la vremea ordinării până la îmbarcarea pentru Georgia (iun 1736 – dec 1737)
Primul jurnal – Călătoria de la Londra la Savannah în Georgia (decembrie 1737 – mai 1738)
Al doilea jurnal – De la sosirea sa la Savannah până la întoarcerea sa la Londra (mai 1738 – decembrie 1738)
Al treilea jurnal – De la sosirea sa la Londra până la plecarea sa de acolo în vederea călătoriei spre Georgia (dec 1738 – iun 1739)
Al patrulea jurnal – În timpul cât a fost reținut în Anglia din cauza embargoului (iunie 1739 – august 1739)
Al cincilea jurnal – De la îmbarcarea sa de după embargo și până la sosirea sa la Savannah în Georgia (august 1739 – ianuarie 1740)
Al șaselea jurnal – De la sosirea sa în Georgia, până câteva zile după revenirea sa acolo de la Philadelphia (ianuarie 1740 – iunie 1740)
Al șaptelea jurnal – De la cele câteva zile după revenirea sa în Georgia până la sosirea sa la Falmouth pe data de 11 martie 1741
Un jurnal nepublicat
Apendice I – George Whitefield vine la Middletown
Apendice II – O scrisoare adresată domnului preot John Wesley